In momentul in care credinta crestina ofera mai multa implinire personala decat sfintire, biserica a devenit “lumeasca”.
articol luat fix d'aci
luni, 15 februarie 2010
Dezvoltă-ţi creativitatea
“Mintea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă
şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.“ Proverbe 18:15 (NTR)
De-alungul anilor am observat că, atunci când oamenii se împotmolesc în viaţă, este din cauză că încă mai acţionează după un set de ipoteze/principii care nu mai sunt actuale. Sau folosesc tehnici învechite de rezolvare a problemelor, care altă dată funcţionau.
Dumnezeu vrea să căpătăm cunoştinţă, să căutăm învăţătură.
În ciuda părerii majorităţii, nu e nimic misterios în a fi creativ. Principiul de bază al creativităţii este acela de a combina într-un nou mod două sau mai multe idei cunoscute, obţinând o nouă idee, proaspătă. Aceasta este o deprindere pe care ţi-o poţi dezvolta şi se începe prin a conştientiza.
Aici sunt cele cinci etape pe care le folosesc în procesul creativ:
1. Enunţă în mod clar problema. Ce este greşit? Fii cât mai precis. Problemele vagi sunt mai dificil de rezolvat.
2. Propune-ţi un obiectiv specific. Ce ai dori într-adevăr să îndeplineşti?
3. Scrie un număr cât mai mare de idei. Cu cât ai mai multe idei, cu atât mai bine. Străduie-te să ai o lista de cel puţin 5 opţiuni. Brainstorming. Have fun. Foloseste-ţi intuiţia. Pune o mulţime de întrebări.
4. Restrânge-ţi lista la ideea cea mai bună. O idee nouă este tot ce îţi trebuie pentru a ieşi din blocaj.
5. Acţiune! Fă-o acum. Dumnezeu ţi-a dat o perspectivă proaspătă, acum acţionează pe ea!
Trebuie să fii întotdeauna în curs de dezvoltare şi de creştere şi de a deveni ceea ce Dumnezeu vrea ca tu să fii. Ca să înveţi să fii un lider îţi trebuie o viaţă.
// Un articol de Rick Warren, preluat de pe Purpose Driven Connection
duminică, 14 februarie 2010
sâmbătă, 6 februarie 2010
miercuri, 27 ianuarie 2010
Cum ar fi daca am putea sa-L vedem pe Isus?
Dupa cum v-am zis, am auzit ieri dimineata o predica care m-a cam pus pe ganduri. Ideea principala era "cum ar fi daca L-am putea vedea pe Isus?" si se baza pe primul capitol din Apocalipsa.
Predicatorul spunea ca ii place cartea asta pentru ca pune mai mult accent pe maretia lui Dumnezeu si pe simplitatea noastra. Astfel nu exista oameni grozavi; exista un Dumnezeu mare si noi restul, oamenii.
Mi-a placut cand a subliniat descrierea lui Isus din Apocalipsa 1:13-17.
"13. Si, in mijlocul celor sapte sfesnice, pe Cineva care semana cu Fiul omului, imbracat cu o haina lunga pana la picioare si incins la piept cu un brau de aur.14. Capul si parul Lui erau albe ca lana alba, ca zapada; ochii Lui erau ca para focului;
15. picioarele Lui erau ca arama aprinsa si arsa intr-un cuptor; si glasul Lui era ca vuietul unor ape mari.16. In mana dreapta tinea sapte stele. Din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, si fata Lui era ca soarele cand straluceste in toata puterea lui.17. Cand L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca mort."
M-a pus pe ganduri intrebarea pe care a pus-o predicatorul. Daca ar intra in biserica o asemenea fiinta, care nu arata chiar ca un om normal, te-ai mai ruga tu " A..da..multumesc pt ziua asta frumoasa"? Sau ai mai canta asa fara viata, doar de dragul de a canta? Cred ca daca am avea sansa sa-L vedem pe Isus in toata maretia Lui am cadea si noi la picioarele Lui si atunci ne-am ruga intr-un chip vrednic de El.
Am luat-o ca pe o provocare sa ma gandesc mai mult la cine este El cu adevarat si cine sunt eu, pentru ca de multe ori uitam ca Isus chiar este suveran peste orice si nu ne putem adresa Lui chiar ca unui prieten de pe strada; si El este vrednic de absolut toata lauda si cinstea noastra.
"stop lifting people up, and start lifting God up".
Tipul care a vorbit este Francis Chan, un pastor dintr-o biserica din America din Simi Cornerstone Vally, California.
daca va intereseaza gasiti aici predici de-ale lui: http://www.cornerstonesimi.com/special/media_player.html
Predicatorul spunea ca ii place cartea asta pentru ca pune mai mult accent pe maretia lui Dumnezeu si pe simplitatea noastra. Astfel nu exista oameni grozavi; exista un Dumnezeu mare si noi restul, oamenii.
Mi-a placut cand a subliniat descrierea lui Isus din Apocalipsa 1:13-17.
"13. Si, in mijlocul celor sapte sfesnice, pe Cineva care semana cu Fiul omului, imbracat cu o haina lunga pana la picioare si incins la piept cu un brau de aur.14. Capul si parul Lui erau albe ca lana alba, ca zapada; ochii Lui erau ca para focului;
15. picioarele Lui erau ca arama aprinsa si arsa intr-un cuptor; si glasul Lui era ca vuietul unor ape mari.16. In mana dreapta tinea sapte stele. Din gura Lui iesea o sabie ascutita cu doua taisuri, si fata Lui era ca soarele cand straluceste in toata puterea lui.17. Cand L-am vazut, am cazut la picioarele Lui ca mort."
M-a pus pe ganduri intrebarea pe care a pus-o predicatorul. Daca ar intra in biserica o asemenea fiinta, care nu arata chiar ca un om normal, te-ai mai ruga tu " A..da..multumesc pt ziua asta frumoasa"? Sau ai mai canta asa fara viata, doar de dragul de a canta? Cred ca daca am avea sansa sa-L vedem pe Isus in toata maretia Lui am cadea si noi la picioarele Lui si atunci ne-am ruga intr-un chip vrednic de El.
Am luat-o ca pe o provocare sa ma gandesc mai mult la cine este El cu adevarat si cine sunt eu, pentru ca de multe ori uitam ca Isus chiar este suveran peste orice si nu ne putem adresa Lui chiar ca unui prieten de pe strada; si El este vrednic de absolut toata lauda si cinstea noastra.
"stop lifting people up, and start lifting God up".
Tipul care a vorbit este Francis Chan, un pastor dintr-o biserica din America din Simi Cornerstone Vally, California.
daca va intereseaza gasiti aici predici de-ale lui: http://www.cornerstonesimi.com/special/media_player.html
luni, 25 ianuarie 2010
miercuri, 7 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)